Cand am auzit asta prima data, am ramas fara cuvinte... “ne nastem infiniti, dar foarte putini murim la fel”. Proverb chinez. M-a bantuit ceva vreme pana am inteles ca avem optiuni infinite si alegeri care ne schimba linia destinului.
Fiecare actiune a mea contribuie la destinul meu, asa cum mi-l doresc eu. Ceea ce eu aleg sa fac sau sa nu fac reprezinta manifestarea mea proprie si actul meu de creatie asupra ceea ce inseamna destinul meu. Si pentru asta, ma simt responsabila si mai ales creator. Sunt cea care decide destinul meu. Pe unde sa treaca, cum sa fie, cu cine sa fie, cand sa fie. Totul depinde de mine si asta ma face puternica.
Pot oricand sa ma mut pe orice linie a destinului doresc, pentru ca optiunile sunt infinite. Am parte de destine paralele si pot sari de pe o linie pe alta. Pot alege.
Reprezentarea grafica am facut-o pentru a fi mai usor de vizualizat si inteles.
Cu totii ne nastem la un punct anume. Cand venim pe lume, nu avem nimic trasat ca si destin, putem fi orice in aceasta manifestare de oameni, spre exemplu. Putem deveni doctori, filozofi, profesori, bogati, handicapati, sociabili, inteligenti, sensibili, artisti, si asa mai departe. Suntem infiniti. Asa ne-am nascut. Din acest punct incepe manifestarea noastra. Initial este condusa de catre cei care ne ocrotesc, parintii nostri. Ei ne fac o proiectie a viitorului nostru, in functie de locurile unde ne duc, activitatile pe care le fac cu noi, felul in care ne vorbesc, dragostea pe care ne-o ofera sau nu... Incetul cu incetul, linia destinului nostru prinde contur, forma, se duce intr-o directie. Incepem sa intelegem lumea din jurul nostru, incepem sa ne cunoastem pe noi, ce ne place sa facem si la un moment dat decidem ceva. Azi nu vreau sa ies la joaca, vreau sa citesc ceva. Si ceea ce citesc ma influenteaza. Conteaza. Isi lasa amprenta, vizibil sau mai putin vizibil.
Sau, alt exemplu, decid sa urmez Facultatea de Stiinte Economice, ma atrage o cariera in domeniul asta. Deja linia destinului meu s-a modificat fata de ceea ce imi fusese proiectat de catre parintii mei.
In cazul meu, as fi dorit sa urmez Academia de Teatru si Film. M-am simtit ca pestele in apa jucand “Lectia” lui Eugen Ionescu. A fost un moment de adevar pentru mine, primul in care mi-am dat seama ce mi-ar place sa fac. Si m-am pregatit sa merg spre destinul respectiv. Mi-am gasit profesor de meditatie pentru a intra la actorie, profesoara de romana a intermediat aceasta actiune.
Deloc surprinzator insa, am cazut prada capcanei parintilor... si i-am ascultat “de ce sa faci actorie? vrei sa mori de foame? cum o sa traiesti asa? ce viata e aia, mereu plecat... iti sacrifici familia, daca vei avea o familie...”
Si uite asa am terminat Stiinte Economice, o specializare pe care n-am profesat-o niciodata. O fi bine, o fi rau, nu e cazul sa judecam asta. Totul se intampla cu un motiv. De preferat sa se intample ca ai decis tu si motivatia iti apartine. Cert este ca acea decizie mi-a schimbat destinul. In loc de o linie dreapta cap coada, am sarit pe una paralela, dar cu o destinatie diferita, experiente diferite, locuri diferite, oameni diferiti.
Dar stai, ca tocmai spuneam ca n-am profesat niciodata specializarea pe care am terminat-o. Pentru ca, la un moment dat, am decis sa ma inscriu intr-o asociatie studenteasca. Si de aici perspectiva s-a modificat. As putea povesti la nesfarsit despre mine, nu asta conteaza, nu asta e scopul aici. Ceea ce vreau sa sustin este faptul ca oricand poti fi orice iti doresti si stii asta foarte bine deoarece ai experimentat deja. E de ajuns sa privesti inapoi linia destinului tau ca sa devii constient de forta si puterea pe care o ai. Te cutremuri. Nu exista nimic care sa-ti stea in cale, nimic care sa te incline sau sa te abata de la drumul tau. Pentru ca tu scrii pe coala alba de hartie, tu o colorezi si ii dai viata.
Cum arata linia destinului tau? Cate decizii ai luat in copilarie, in adolescenta, ce optiuni ai avut, ce cai ai urmat, au fost pe termen mai lung sau mai scurt? Ce persoane ai intalnit in viata ta si cum te-au influentat ele? Poate nu ai fi facut niciodata ceea ce faci azi daca nu te-ai fi intalnit cu X, sau daca nu ai fi fost sa vezi nebunia aia de piesa de teatru... Cum ar fi fost daca n-ai fi iesit in parc in ziua aceea de duminica?
Sa ajungi sa-ti creionezi destinul este magnific! Multi nu au parte de experienta aceasta niciodata, iau viata asa cum vine, “cum se intampla” sau “cum te duce”. Nu inteleg ce inseamna schimbarea. Alegerea. Optiunea. Oportunitatea. Momentul. Acum.
Fiind constient de puterea pe care o detii, ai mai lasa la intamplare ziua de azi, momentul acesta? Ziua de maine? Cum iti doresti sa fie viata ta?
Ai optiuni infinite si orice decizi nu este pentru totdeauna. Este un punct de pe linia destinului tau. Istoria acum se scrie. Tu o scrii.
Sa-ti fie de bine!
Postări
3 comentarii:
Ciao Angi,
Daca-mi permiti sa-mi dau si eu cu parerea legat de ideea exprimata de tine... bineinteles voi exprima o parere fondata pe principiul ortodox :).
Dumnezeu ne-a creat pe toti dupa Chipul si Asemanarea Lui, in sensul ca in noi avem puterea de a invinge raul daca vrem, putem fi puternici, dar ne-a mai lasat inca o treapta de urcat pana sa ajungem in Rai alaturi de El, cum ar veni sa ne castigam singuri dreptul de a ajunge acolo, sa muncim pentru acest drept - modul in care ne vom duce viata pe pamant, si pentru asta a lasat fiecaruia un Liber Arbitru, este Eu-l nostru, nimic necurat nu va intra in Rai; unele lucruri nu le putem intelege inca, de ce si cum, pentru ca inca nu suntem toti atat de evoluati spirituali precum sfintii sau alte persoane curate care inteleg lucrurile astea.
Cum ar fi fost insa daca nu ne-ar fi lasat Liberul Arbitru fiecaruia? Am fi fost toti buni ca si Dumnezeu, pentru ca suntem creati dupa Chipul si Asemanarea Lui, si am fi fost ca niste roboti care n-ar fi putut fi trasi la raspundere pentru faptele lor, pe cand Dumnezeu atat de mult a iubit creatia Lui incat a vrut sa-i ofere independenta, sa aleaga singur, sa poata face tot ce-si doreste, cum isi doreste, a creat totul pentru noi, cerul cu stele, pamantul cu plante si animale, toate pentru noi, si la final, in a sasea zi ne-a creat pe noi pentru a ne bucura de toata creatia Lui. Nu ne-a creat sa fim niste marionete ale Lui, niste jucarii ci tocmai aceasta ultima treapta pe care o mai avem de trecut pana a ajunge alaturi de El o alegem singuri cum vrem sa o traim. Tot ce e pe pamant e permis omului, de exemplu poti bea alcool nu-i pacat, dar pentru unii e o placere betia (aici intervine liberul arbitru), unii spun dar ce sa fie betia un pacat, pentru ca betia iti ia mintile si nu mai stii ce faci, iti bati nevasta, omori un om etc, deci betia nu-i placuta Domnului si are El un motiv pentru asta, dar pentru unii oameni e o placere, Ii lasa sa aleaga, sa-si castige singuri dreptul in Rai. Sau te poti odihni dar unii cad in lene (care devine o placere pentru ei, ei aleg), de ce e lenea un pacat, pentru ca ea duce la depresie (sau deznadejde ortodox vorbind), acei oameni nu-si ocupa timpul cu nimic, au timp sa se gandeasca, unii la prostii, are un motiv Dumnezeu pentru care nu-i place lenea sa ajunga in Rai. Sau pot manca dar unii cad in lacomie etc. Aici intervine liberul arbitru al fiecaruia, masura fiecaruia, libertatea noastra.
Faptul ca noi totusi am fost creati de Dumnezeu dupa Chipul si Asemanarea Lui, deci ne-a dat puterea de a invinge aceste pacate daca dorim sa le invingem (pentru ca unii se complac in ele si le place), si ne-a dat posibilitatea sa ajungem in Rai alaturi de El, toate lucrurile astea necuratul le uraste, pentru ca el e raul in persoana, el nu poate vrea binele, asa e el, vrea sa faca numai rele.
Si-asa ca el nu suporta ca omul atat de mic sa ajunga langa Dumnezeu cand va veni sfarsitul pamantesc, atunci cand din noi nu vor mai ramane decat sufletele noastre, atunci necuratul se lupta trimitand oamenilor ganduri rele, ispite, probleme, incercari, necazuri, doar-doar l-o face pe om sa devina rau, sa se indeparteze de bunatate, de Dumnezeu si de toate lucrurile care duc la mantuirea sufletului sau, la fel a facut si cu primii oameni, Adam si Eva pe care tot necuratul i-a coborat din Rai prin ispita cu marul, Dumnezeu le facuse gradina raiului si le-a spus ca de orice fruct se pot atinge si de orice lucru numai de marul cunoasterii nu. Dar Adam si Eva aveau liberul arbitru. Erau multe animale prin gradina iar sarpele le-a soptit ca de fapt Dumnezeu le interzice sa manance din acel mar pentru ca de vor manca vor ajunge ca Dumnezeu si Dumnezeu nu vrea asta, si i-a indemnat sa manance. Dupa ce-au mancat ei au inceput sa cunoasca de fapt pacatul, au vazut ca erau goi si li s-a facut rusine si s-au acoperit cu frunze, Dumnezeu i-a vazut si a inteles ca au mancat din pom, si s-a amarat ca nu L-au ascultat si i-a izgonit din rai.
CONTINUAREA IN MESAJUL URMATOR :), DE LA LIMITA DE CARACTERE :)
Simo
Oare Dumnezeu nu putea sa ia marul din Gradina sau sarpele de-acolo si sa-i lase singuri in voie sa traiasca o vesnicie in Rai? Ba da. Dar El le-a pus o singura conditie, nu pentru ca nu vroia El ca cei doi sa ajunga ca Dumnezeu ci pentru ca numai asa ar fi descoperit cei doi cum isi folosesc liberul arbitru. El a lasat si Marul si Sarpele iar Adam si Eva n-au rezistat tentatiei si au mancat, si au vazut cu ochii lor ca au ales singuri sa-L supere pe Dumnezeu.
Si necuratul a castigat o batalie, pai daca ar fi avut dreptate necuratul atunci Adam si Eva ar fi avut putere egala cu a Lui Dumnezeu dupa mancarea marului, dar el e plin de minciuni si viclesuguri si-asa ca i-a mintit pe cei doi pentru ca de fapt scopul necuratului era sa-i coboare din rai pe cei doi si sa-i faca sa cunoasca pacatul, asta era bucuria lui, greu de inteles pentru un om. Cam asa ispiteste pe multi in ziua de azi, prin diverse secte sau religii care le induc oamenilor ideea ca noi putem avea aceeasi putere ca si Dumnezeu, cand de fapt El e Unic si noi avem o particica din El, daca n-ar fi vrut El, noi azi n-am fi existat.
Si de la Adam si Eva pana-n zilele noastre necuratul se lupta cu fiecare om in parte, si cu cat se vor apropia mai mult sfarsitul vremurilor cu atat lupta va fi mai mare si va castiga mai multi adepti, pentru ca societatea evolueaza, se modernizeaza si ce odata era considerat rau acum devine normal si bun, iar bunatatea nu va mai fi la rang inalt ci va fi considerata o prostie care te impiedica sa evoluezi.
Oamenii avand insa liberul arbitru au posibilitatea de a alege singuri daca infaptuiesc binele sau raul, nu suntem niste roboti, marionete, normal, cum altfel vom raspunde pentru faptele noastre cand va veni Judecata de Apoi daca nu vom fi ales singuri binele sau raul pe pamant? In Rai vor ajunge numai sufletele care au avut puterea sa reziste sau sa faca fata la tot raul si la toate ispitele necuratului de pe pamant, si in Rai vor fi ierarhii asa dupa cum scrie si in Apocalipsa, sufletele foarte curate (Sfintii) vor fi mai sus, pana se ajunge la sufletele "drepte" oameni simpli care au dus o viata dreapta. Asta nu inseamna ca cei din Rai n-au pacatuit niciodata, nu exista om fara de pacat, numai ca ei chiar si criminali dac-au fost s-au spovedit, si-au plans pacatele, au facut canonul si s-au chinuit sa faca bine sa fie iertati, n-au deznadajduit. Chiar si Adam si Eva dupa momentul de incercare cu marul s-au cait, le-a parut rau ca au fost izgoniti din Rai si s-au intarit si mai mult in bunatate si Dumnezeu i-a iertat iar acum sunt Rai din nou.
Schimbarea mentalitatilor si a vremurilor de astazi, modernizarea spirituala de astazi tot necuratul o face prin ispite si ganduri trimise mai marilor oamenilor, Dumnezeu vede toate insa dar ii lasa pe toti oamenii sa-si foloseasca liberul arbitru, sa aleaga singuri binele sau raul, si asteapta clipa cand va veni Judecata, atunci se vor alege lucrurile.
Pana atunci insa El asteapta sa-L chemi in rugaciune si sa-I ceri ajutorul in rugaciune si El imediat sare in ajutorul tau, El sau Sfintii Lui, numai ca in ziua de azi putini se mai roaga la Dumnezeu, pentru ca au gasit cai mult mai usoare si mai frumoase pe pamant, alte cai spirituale mai Fun, mai moderne, mai atragatoare, mai libertine, care nu le interzic sa faca pacate pe care biserica le critica, ci chiar incurajeaza aceste pacate.
Se spune ca drumul spre iad e pavat cu flori, iar cararea spre rai e plina de pietre pe acest pamant. Dar cand nu vom mai fi decat suflete fiecare va merge in locul pe care si l-a castigat inca de pe pamant.
Cam asta ar fi pe scurt o viziune asupra liberului arbitru, din punct de vedere ortodox bineinteles :). Acest liber arbitru exista intr-adevar, depinde cum il folosim :).
Si ca sa inchei parafrazand un Sfant Parinte: daca duci o viata dreapta Dumnezeu iti indeplineste absolut toate rugaciunile bune, trebuie doar sa traiesti frumos si sa-I ceri ajutorul prin rugaciunile tale in problemele pe care le ai si-apoi toate se vor indeplini tie :).
Te pup!
Simo
Simo, n-am putut sa urmaresc mesajul... prea lung si dogmatic pentru mine. Nu cred decat in ceea ce eu am experimentat si nu in ceea ce spun "cartile" sau "parintii".
Ai putea sa iei in considerare ideea unui blog personal in care sa ai libertatea de exprimare.
Trimiteţi un comentariu