luni, 25 august 2008
Se poate simti libertatea in doi sau doar singur?
Well, m-au stranit comentariile primite la articolul anterior...
A fi singur si singuratatea.. doua lucruri diferite. A fi singur nu inseamna singuratate.
Hai sa vedem si de ce.
Pai, singuratatea este tristete, un sentiment de nedesavarsire. Ai nevoie de cineva, iar cel de care ai nevoie nu e disponibil sau nu il gasesti. Singuratatea o asociez cu intunericul, lipsit de orice urma de lumina. O casa cufundata in intuneric care asteapta sa vina cineva si sa aprinda lumina.
A fi singur nu inseamna singuratate. A fi singur inseamna sentimentul ca esti complet. Nu este nevoie de nimeni, tu esti suficient. Si asta se intampla in dragoste. Iubitii devin singuri - prin dragoste, iti atingi desavarsirea interioara. Dragostea te face complet. Te impartasesti unul celuilalt, insa nu este vorba despre nevoia ta, este energia ta debordanta.
Doua persoane care s-au simtit singure pot sa stabileasca un contact, se pot alatura. Dar nu vor fi iubiti. Raman sigure, insa datorita prezentei celuilalt, nu simt singuratatea. Asta este tot. Pe undeva, se inseala pe ele insele: "Nu sunt singur - mai este cineva."
Daca se intalnesc doua persoane singure, singuratatea lor practic se dubleaza. Asta e ceea ce se petrece de obicei. Te simti singur cand esti singur, iar cand ai o relatie te simti nefericit. Este o observatie cotidiana. Cand nu au relatii, oamenii se simt singuri si cauta pe cineva cu care sa aiba o relatie. Cand au o relatie cu cineva, incepe nefericirea; considera ca era mai bine sa fie singuri - este prea mult.
Ce se petrece?
Dragostea adevarata nu este o incercare de combatere a singuratatii. Adevarata dragoste inseamna transformarea singuratatii in a fi de unul singur, inseamna sa-l ajuti pe celalalt sa fie singur. Nu sa incerci sa-l umpli. Nu incerci sa-l desavarsesti pe celalalt intr-un fel oarecare prin prezenta ta. Il ajuti sa fie atat de deplin afara din propria fiinta, incat sa nu mai fie nevoie de tine. Ii dai aripi sa zboare.
Cand cineva este complet liber, din aceasta libertate devine posibila impartasirea. Atunci da mult, dar nu ca necesitate, nu ca un targ. Da mult pentru ca are mult. Pentru ca ii face placere sa dea.
Iubitii sunt singuri si un iubit adevarat nu-ti distruge niciodata singuratatea. Se va dovedi complet respectuos fata de individualitatea ta. Este sacra. Nu se va amesteca in ea, nu va incerca sa se insinueze in acest spatiu.
Dar in mod obisnuit, asa-zisii iubiti se tem de singuratatea celuilalt. Se tem foarte mult, deoarece cred ca, daca celalalt este independent, nu va mai avea nevoie de el, va fi indepartat. Asa incat femeia incearca sa aranjeze lucrurile astfel incat sotul sau prietenul sa ramana dependent. Trebuie sa aiba nevoie tot timpul de ea, astfel incat ea sa poata ramane valoroasa. Iar barbatul, incearca prin toate mijloacele sa faca acelasi lucru, astfel incat sa ramana valoros. Rezultatul este un targ, nu dragostea si exista un conflict permanent, o lupta. Lupta se bazeaza pe faptul ca fiecare are nevoie de libertatea sa.
Dragostea permite libertate; nu doar ca o permite, o si intareste. Si tot ceea ce distruge libertatea, nu este dragoste. Trebuie sa fie altceva. Dragostea si libertatea merg mana in mana, sunt cele doua aripi ale aceleiasi pasari. De cate ori observi ca dragostea ta merge impotriva libertatii tale, inseamna ca este vorba despre un alt lucru caruia ii dai numele de dragoste.
Fa din asta criteriul tau: libertatea este criteriul. Dragostea iti confera libertate, te face liber, te elibereaza. Iar din momentul in care esti complet liber, ii esti recunoscator persoanei care te-a ajutat. Aceasta recunostinta este aproape religioasa. Simti in cealalta persoana ceva divin. Te-a facut un om liber, iar dragostea nu a devenit posesivitate.
Cand se deterioreaza, dragostea devine posesivitate, gelozie, lupta pentru putere, politica, dominatie, manipulare - o mie si unul de lucruri, toate urate. Cand dragostea creste, cand se ridica spre cerul inalt, inseamna libertate, libertate totala.
Daca esti indragostit, dragostea il va ajuta pe celalalt sa fie integrat. Insasi dragostea ta devine forta care il va cimenta pe celalalt. In dragostea ta, celalalt se va potrivi ca un intreg, unic si individual, deoarece dragostea ta va da libertate. Sub umbra dragostei tale, celalalt va incepe sa creasca.
Orice crestere are nevoie de dragoste - dar de dragoste neconditionata. Daca dragostea are conditii, atunci cresterea nu poate sa fie totala, deoarece aceste conditii ii vor sta in cale.
Iubeste neconditionat - nu cere nimic in schimb. O mare parte se va rasfrange asupra ta de la sine, acesta este un alt lucru, dar nu fi cersetor. In dragoste, fii imparat. Da-o si vezi ce se petrece - se va rasfrange asupra ta inmiit. Va fi intalnirea a doua existente, doua suflete care se vor contopi si se vor amesteca, iar ambele vor iesi din aceasta extraordinar de singure.
A fi singur inseamna puritate, a fi tu insuti si nimeni altcineva. A fi singur inseamna ca esti aur pur; aur si nimic altceva.. doar tu. Dragostea te face singur. Singuratatea va disparea, dar va aparea starea de a fi unul. Incantat prin propria fiinta. Esti exuberant sa fii tu insuti. Ai atat de mult, incat vrei sa dai pe dinafara. Vrei sa impartasesti, vrei sa dai. Iar celui care iti accepta darul, ii vei fi recunoscator ca a acceptat.
"Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine." Gabriel Jose Garcia Marquez
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu